Skip to content

Criza economică vs. criza politică?

July 7, 2009

Republica Moldova nu are nevoie doar de un regim nou, diferit de cel comunist, ci și de soluții alternative. Și asta, nu doar pentru a ieși din criza politică fără sfârșit, dar și din criza economică ce a marcat țara în ultimii ani, justificând într-o oarecare măsură preferințele de vot ale unei anumite părți ale electoratului. La acest capitol, guvernele occidentale și instituțiile internaționale au rămas deocamdată mai mult în sfera sfaturilor decât a soluțiilor concrete. Specialiștii moldoveni încearcă acum să le găsească pe cont propriu.

sorin_hadarcaSorin Hadârcă, expert in macroeconomie, deținător al unui MBA și totodată membru al Clubului IDEA – organizație apolitică, constituită exact în acest scop, vorbește despre soluțiile concrete, așa cum le văd specialiștii în domeniu, și despre abordarea din vremuri de criză, fără a uita să menționeze circumstanțele votului din 5 aprilie și consecințele ieșirii lui Marian Lupu din PCRM.

”Federația Rusă va urmări motive mai degrabă economice decât politice”

Prea târziu pentru un program anti-criză

Faceți parte din Clubul IDEA, organizație care și-a propus identificarea unor soluții alternative, economice și sociale, pentru Republica Moldova. Ați elaborat pana acum un program alternativ anticriză, sau o veți face după alegeri?

Suntem o asociație de profesioniști a cărei misiune este edificarea unei piețe de idei în Republica Moldova. Avem convingerea că țara pierde enorm pe urma faptului că ideile, inclusiv și politicile statului în domeniile economic sau social, nu sunt discutate în mediul intelectual. Natural, criza economică și politică este în vizorul nostru și încercăm să o abordăm într-o manieră constructivă. Încă în luna martie am vorbit despre necesitatea unor politici pro-active de stimulare a economiei naționale, identificând un număr de măsuri anti-criză.

Acum se pare că e prea târziu să se mai insiste asupra unui program anticriză – criza nu mai poate fi prevenită, căci ea deja a avansat în adâncime pe mai multe filiere: industria, transporturile, construcțiile sunt afectate grav. La fel și piața forței de muncă. Respectiv, am propus publicului o altă abordare pe care am numit-o „Ghid de supraviețuire în condițiile crizei” care s-a publicat în trei ediții consecutive a revistei „Timpul” în cursul lunii iunie.

Stabilitatea PCRM și controlul mass-media

Se va implica Clubul în campanie, va susține un partid politic?

Răspunsul scurt la întrebarea Dvs. este nu, nu vom susține nici un partid politic. Suntem o asociație apolitică, iar imparțialitatea este unul din criteriile de bază atunci când ne promovăm propriile idei. În acest fel tindem să realizăm obiectivul nostru care ține mai mult de consolidarea societății civile decât de sfera politicului.

Evident aceasta nu vrea să însemne că suntem indiferenți la viața politică a țării. Din contra, ne angajăm să comentăm activ programele economice ale partidelor și să fim vigilenți la evenimentele politice din țară.

Cum ați explica votul masiv pro-PCRM din aprilie?

În Republica Moldova, ca și în alte state, există o tendință a electoratului de a conserva guvernarea curentă. Se întâmplă acest lucru din motivul că mulți votează din convingerea că capacitatea de guvernare este deja probată, iar perindarea la putere a guvernării actuale produce anumite beneficii de ordin individual: păstrarea serviciului, perpetuarea contractelor etc. Acționând asupra acestei categorii a electoratului, PCRM a ales în calitate de slogan electoral „stabilitatea” și nu fără succes.

Un alt factor important este controlul asupra televiziunii publice. Raportul OSCE a semnalat că, pe durata campaniei electorale, nu s-a făcut deosebire între activitatea curentă a executivului și agitația electorală, astfel partidul actual de guvernământ obținând oglindirea cea mai pozitivă la Moldova1, unicul canal de televiziune cu acoperire națională.

Din păcate nu suntem în măsură să judecăm dacă presupusa fraudare a alegerilor a jucat un rol decisiv. Am menționat și în trecut despre faptul că de către partidele de opoziție au fost prezentate anumite statistici alarmante, nu însă și probe concludente. Pe de altă parte, obstrucționarea verificării voturilor de către partidul de guvernământ dovedește indirect că anumite încălcări au avut, totuși, loc.

Sloganul „stabilității”, abandonat în favoarea sloganului „statalității”IDEA

S-a schimbat ceva, de atunci, în preferințele de vot ale electoratului?

S-au produs în această perioadă câteva evenimente ale căror impact este mai puțin univoc.

În primul rând, criza economică s-a aprofundat, ceea ce, în aparență, va dezavantaja PCRM-ul. Observăm că sloganul „stabilității” deja a fost abandonat în favoarea sloganului „statalității”. Desigur, PCRM încearcă să blameze opoziția, rămâne de văzut dacă acest lucru va fi suficient de convingător pentru electoratul comunist. Protestele din 7 aprilie și reacția brutală a autorităților au produs, la rândul lor, un impact greu de cuantificat. Eforturile propagandistice ale PCRM-ului caută să prezinte situația sub alura unui „atac asupra Moldovei”. Este adevărat că acțiunile de vandalizare a clădirilor Parlamentului și Președinției, condamnate, de altfel, de liderii opoziției, i-au contrariat pe o parte din alegătorii partidelor de opoziție.

Un alt eveniment de natură să intervină asupra preferințelor de vot ale electoratului este ieșirea din rândurile PCRM a dlui Marian Lupu și venirea acestuia în capul listei la PD. Cred că personalitatea lui Lupu înseamnă mult pentru o serie de „comuniști moderați”, astfel încât „transferul” dânsului la PD va fi asociată și cu migrarea unui număr important de voturi. Nu credem că această mișcarea va afecta prea mult actualele partide de opoziție, căci, cel puțin pentru moment, alegătorii văd în PD în frunte cu Lupu un partid oportunist, ale cărui principii încă nu au fost testate în practică. În particular, este incert răspunsul la întrebarea cu cine va coaliza PD în eventualitatea ascensiunii în Parlament?

Lucru regretabil, în perioada de față nu s-au realizat sondaje politice. Într-o democrație este bine să se cunoască aprioric care este impactul unor evenimente, precum cele enumerate mai sus, asupra scrutinului.

Ați realizat recent un pronostic de vot pentru alegerile din 29 iulie. Potrivit acestuia, PCRM ar putea acumula 41,9% din voturi, urmat de PL, cu 17,2%, PLDM – 15,7% si de AMN, cu 8,1%. Pe ce vă bazați? Alți analiști susțin că PCRM nu va depăși cu mult peste 30% din preferințele de vot ale alegătorilor.

…și PD cu 6,8%.

Este adevărat, am făcut acest pronostic, utilizând metoda Delphi bazată pe opinia mai multor experți în domeniu. Am avut și discuții prealabile privind preferințele alegătorilor. Ne-am bazat pe efectul scontat al celor câteva evenimente marcante care au avut loc între 5 aprilie și perioada prezentă, în particular plecarea lui Lupu de la PCRM.

Probabil că analiștii care prezic 30% văd doar ceea ce vor să vadă. Noi însă vedem că efortul propagandistic desfășurat la Moldova1 și așa-numitul „media-holding” este la fel de puternic ca și înainte de 5 aprilie. Votanții partidelor de opoziție vor rămâne, credem, pe aceleași poziții – în schimb, PCRM va fi afectat de plecarea lui Lupu.

Nu avem un Parlament funcțional

Moldova a intrat într-o criză economică profundă, iar finanțarea externă se lasă așteptată. Va rezolva problema un împrumut FMI?

Desigur, un împrumut FMI ar face bine economiei țării, mai ales că, în condițiile crizei economice mondiale, FMI acordă nu doar ajutor pentru completarea rezervelor valutare a băncilor centrale menite să fie pavăză șocurilor externe cum o făcea și mai înainte, ci și finanțare bugetară directă.

Ar fi naiv să credem că problema poate fi rezolvată doar printr-un împrumut. Efectiv se impune și o reducere drastică a cheltuielilor publice, menite să asigure un spațiu de manevră pentru politici pro-creștere.

Iar creditul de 500 milioane de dolari, promis de Moscova? E de așteptat că acordarea lui va fi condiționată și în plan politic…

La moment, cred că este vorba de o mișcare electorală, căci pentru realizarea în practică a acestui credit, este necesară negocierea condițiilor și ratificarea lui în Parlament. Or, noi nu avem un Parlament funcțional care să asigure îndeplinirea tuturor procedurilor legale, iar Rusia până în prezent și-a anunțat doar „disponibilitatea” de a acorda acest credit.

În eventualitatea că acest împrumut va fi totuși acordat, credem că Federația Rusă va urmări motive mai degrabă economice decât politice, cum ar fi țintirea unor active strategice. Avem experiența nefastă a companiei Moldova-Gaz, controlată de Gazprom, căreia consumatorii îi ”sponsorizează” dividende de 30 milioane dolari SUA. Din punct de vedere politic, ni se va cere, desigur, o mai mare loialitate Kremlinului în detrimentul aspirațiilor pro-europene.

Nu vor fi măsuri populare

Concret, ce soluții vedeți pentru ieșirea din criză – și cea economică, dar și cea politică, mai ales că sunt direct legate una de cealaltă?

Legătura dintre cele două crize nu este chiar atât de strânsă pe cât se pare. Să nu trecem cu vederea faptul că statistica oficială confirmă că recesiunea economică pronunțată s-a produs deja în trimestrul I al anului curent, pe când criza politică s-a declanșat în luna aprilie. Totuși, faptul că și până la 5 aprilie și în prezent, membrii executivului sunt antrenați masiv în campanie electorală, rezultă în incapacitatea acestora de a gestiona eficient criza economică.

Or, soluțiile – oricare are fi acestea – țin de capacitatea de Guvernului de a genera și a implementa măsuri anti-criză. Nu vreau să mă repet privind caracterul acestor măsuri – am vorbit despre ele pe pagina web a Clubului și în presa națională. Cert este că ajutorul instituțiilor financiare internaționale este absolut necesar, iar măsurile, dacă se vor eficiente, nu vor fi neapărat și populare. Prin urmare, se impune antrenarea societății civile în generarea ideilor și explicarea lor publicului larg.

Advertisements
9 Comments leave one →
  1. ariane permalink
    July 7, 2009 5:06 pm

    Nadia: Da’ vad ca muncesti din greu (vezi ca dupa ora 21:00 au anuntat, iar ploaie…)! Super interviu!
    Singura mea intrebare… In Romania exista vreun omolog al Clubului Idea?
    Ca ultima parte a interviului, in legatura cu “link-ul” criza politica/criza economica, mi se pare c-ar fi de pe aici, de pe la noi…in Romanica anului 2009.

  2. July 7, 2009 6:29 pm

    ariane – avem mai multe, sub egida unor partide politice. Nu funcționează exact la fel, dar principiul e identic.

  3. July 7, 2009 9:09 pm

    La noi GEA se cazneste sa screama niste idei, dar Traian Basescu le stie pe toate!
    Foarte interesant interviul !

  4. July 7, 2009 9:15 pm

    romania inedit – ori ne lipsesc ideile, ori capacitatea de a le pune in practica. Conceptul unui club de acest gen – un club de specialisti, a fost pus in practica si la noi de multa vereme, dar fara mari rezultate. Sper ca in R. Moldova macar va schimba ceva in bine.

  5. July 7, 2009 10:49 pm

    Eu m-as mira sa se intample asa ! 😦

    • Zenu permalink
      July 12, 2009 5:00 pm

      Cred că șansele sunt aproximativ egale :).

  6. July 8, 2009 12:07 am

    romania inedit – prezumția de schimbare/dorință de schimbare trebuie oricum acordată (n-am spus nimic de cea de nevinovatie). Schimbarea oricărui sistem politic presupune un foarte mare grad de inerție. De undeva însă trebuie început, și cred că dezbaterile de acest gen sunt calea cea buna – una din ele oricum.

  7. July 17, 2009 10:43 pm

    This site very fantastic and tutorial !!

Trackbacks

  1. www.idei.md » Blog Archive » [Interviu] Criza economică vs. criza politică

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s