Skip to content

Jurnalist de probă

August 13, 2009

Test de matematică elementară… Azi, aplicat angajărilor de probă. Luăm 3-4-5 jurnaliști, chiar 10, sau orice alt număr că și așa piața-i plină, și-i punem să lucreze de probă una, două sau trei luni, la vreun ziar sau la vreo televiziune, cu promisiunea unei angajări definitive la sfârșitul perioadei. Adică fără bani, dar cât să-și dovedească aptitudinile. După aceea, le comunicăm că apreciem efortul lor, dar nu-s destul de talentați ca să-i trecem pe ștatul de plată. În cel  mai bun caz, oprim unul sau doi din zece. Și repetăm figura periodic. Cam ce economie facem la bugetul de salarii? Știți vreo instituție în care se practică sistemul? Știți vreun caz unde să fi intrat ITM-ul pentru verificări?

Cu introducerea asta, am ajuns și la subiect. Seria Concediați, dar mulți! continuă. Așa cum Tiberiu a primit niște e-mail-uri lămuritoare despre concedierile de la cotidianul bucureștean de limbă engleză, s-a întâmplat că am primit și eu la redacție… adică pe blog. Păstrez anonimatul expeditorilor, mai mult de formă, că tot nu pot fi concediați de două ori…

  • Motivația, potrivit anunțului oficial de concediere. Societatea a dispus disponiblizarea unor angajați și încetarea contractelor de colaborare din cauza crizei și a situației economice grave prin care trece. Nici vorba de cele 30 de zile legale de preaviz, sau de plata concediilor! Nici vorbă de vreo plată, în general vorbind!
  • Cotidianul respectiv nu e la prima abatere. Printre altele, acesta a desfăcut unilateral contractul de muncă al unui jurnalist care lucra ca și corespondent extern permanent în afara țării, fără notificare prealabilă sau plăți compensatorii. Jurnalistului în cauză i s-a întocmit ulterior un contract de DDA, la o valoare cu 50% mai mică decât cea inițială. Mai mult, redacția a refuzat să-i deconteze transportul (niște sute bune de euro) pentru deplasări efectuate la cerere.
  • Situația juridică a disponibilizaților e extrem de ciudată. La angajare, li s-a spus că vor beneficia de un contract de muncă, dar că formalitățile legale pentru întocmirea lui durează, și-l vor semna în câteva săptămâni. După care li s-a comunicat că, tot din motive de dificultăți financiare, vor rămâne una-două-trei luni pe DDA, apoi li se va întocmi în sfârșit un contract legal. N-a fost așa! În schimb, au lucrat la fel ca și colegii cu normă întreagă.
  • Mediasind și-a propus să arunce o privire prin redacție, nu solo ci cu un avocat. Nu de alta, dar – așa cum rezultă din mesajele pe care le-am primit, după ce actualii angajați vor deveni șomeri, societatea va găsi o cale ieftină să-i înlocuiască. Cum? Simplu… Prin angajări de probă, așa cum relatam la început.

Cum e vorba despre un cotidian mic, cu puțini angajați și cu o vizibilitate media redusă, soarta noilor disponibilizați nu interesează pe nimeni. Nu că la cotidienele de mare tiraj ar fi mai bine… dar măcar se află cum stau lucrurile în breaslă.

Advertisements
8 Comments leave one →
  1. August 13, 2009 1:14 pm

    Asta-i tehnica rularii de oameni! Nu duce la performanta. Da’ lor le e bine!

  2. August 13, 2009 1:22 pm

    Chestia asta cu angajatul de proba a unor racani care sa fie dati afara pentru a avea cheltuieli mici e dovada a amatorismului caracteristic companiilor media mici. E moarte lenta, practic. Folosind oameni de proba nu reduci doar cheltuielile, dar si calitatea in mod sever. Dar, e-adevarat, se practica, insa e o strategie catastrofala, zic eu.
    Mai grav e ca marile trusturi romanesti au aceeasi problema uriasa la capitolul management, care le-a aruncat, le arunca si le va arunca in haos. Exemplul cel mai bun mi se pare Realitatea, unde cheltuielile fara cap au fost scump platite/taiate. Mai e un trust, si mai mare decat cel eolian, care la fel este repetent la capitolul management.
    De fapt, nu cunosc in toata presa noastra decat o singura companie ale carei strategii manageriale se apropie de cele occidentale. Sunt dezvoltate pe termen scurt, mediu si lung, cu angajati recrutati oarecum dupa anumite standarde. Dar aici se actioneaza chirurgical. Pentru board-ul director, oamenii, oricat de buni ar fi, sunt totusi cifre, care pot fi micsorate oricand daca balanta venituri-cheltuieli nu inclina spre partea buna. (scuze pentru comentariul prea lung)

  3. August 13, 2009 1:34 pm

    Am păţit şi eu cînd eram tînăr aşa ceva, pe la vreo două publicaţii din Iaşi. Dar cum Dumnezeu nu ţine cu onaniştii, au dat faliment. În fond, cine să citească un ziar scris doar de “studenţi în practică”, aşa cum era Universul de Iaşi la un moment dat?

  4. August 13, 2009 8:44 pm

    Oare ce-o fi in capul indivizilor astora cu veleitati de sefi de procedeaza in felul asta? Mizeaza pe ce? Banuiesc ca nu pot miza pe faptul ca o sa-i duca de nas la nesfarsit pe angajati.
    Sigur, acum e mai simplu. Acum iau toti criza in brate si daca nu-ti convine iti arata usa. Dar inainte, cand nu auzise nimeni de criza, astora cum de le dadea prin cap sa se foloseasca de oameni si dupa aia sa le dea cu sutu in fund? Si sa le opreasca si banii sub diferite pretexte, unele de-a dreptul puerile.
    Stii ce-i mai rau? Ca nimeni nu invata din experienta altora. In fine, eu cred ca nimeni n-o sa renunte la a se angaja la Nine, daca i se ofera posibilitatea, doar pt ca dezbatem noi pe bloguri. Pana nu te dai singur cu capul de sus, zici ca tie nu ti se poate intampla.

  5. August 13, 2009 8:51 pm

    Eu crezui ca angajatul caruia i-a fost desfăcut unilateral contractul de muncă si care lucra ca și corespondent extern permanent în afara țării, fără notificare prealabilă sau plăți compensatorii este Mihai Ursu!

    Crezui ca lui Mihai Ursu i s-a întocmit ulterior un contract de DDA, la o valoare cu 50% mai mică decât cea inițială, si mai mult, redacția a refuzat să-i deconteze transportul (niște sute bune de euro) pentru deplasări efectuate la cerere.

    Ma bucur daca nu este vorba despre el si sper ca portalul unde Mihai Ursu este content manager sa ajute multi oameni din mass-media sa-si gaseasca un job! !

  6. August 13, 2009 10:23 pm

    Vă mulțumesc tuturor. Comentariile au fost atât de inspirate, încât s-au transformat într-un post în sine. Desigur, toți aveți dreptate. Doar că, așa singuri, nu-i mare lucru de făcut…
    Am un sigur lucru de adăugat… acest obicei s-a transformat în politică de trust – fie că e vorba de presa scrisă, TV sau online. Scutim niște bani, cineva muncește gratuit, iar calitatea… hm, who cares?
    Doar Murdoch zicea că presa de calitate costă. Noi n-avem un Murdoch autohton așa că aplicăm opusul dictonului. Nici nu costă, nici nu-i de calitate.

  7. Claudia S permalink
    August 14, 2009 8:16 am

    Dragii mei, daca vom sta si ne vom lamenta si atat….nu vom ajunge nicaieri. Poate este momentul ca cineva sa aiba initativa si sa sesize organelor competente problemele de evaziune fiscala de la firele la care lucreaza sau “au lucrat”. Nu de alta, dar acum mai mult ca oricand, statul are nevoie de bani la bugetul de stat. Asa ca luati-va 1 avocat, 2, 3 de cat este nevoie si faceti ceva. Am o problema de genul asta si am profesat in domeniul juridic, asa ca lucrurile nu se vor opri aici, cel putin in cazul meu… Asa ca patronii care se bazeaza de obicei pe faptul ca oamenii nu stiu care sunt drepturile lor si ce sa faca pentru a le fi recunoscute, vor avea o surpriza cu unii dintre noi…

Trackbacks

  1. Evaziune fiscală vs. CFP « Blog de Freelancer

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s